White Cuib

“Ciprian Mureşan şi Şerban Savu se cunosc de aproape 20 de ani. Nu ştiu de când sunt prieteni, dar pare că de mai mult timp de atât, chiar dacǎ nu are sens ce zic. Au un atelier împreună, (încă) pe strada Horea, şi cine a fost acolo nu îşi mai poate imagina unul dintre ei fără prezența celuilalt. Partea lui Șerban e minimalistă, ordonată; partea lui Ciprian, să zicem, se îndreaptă (dar nu a ajuns) în extrema cealaltă. Masa din bucătărie, unde uneori se beau cafelele cu oricine vine în vizită la ei, e scrijelită, cu zgârieturi adânci în lemn, și mereu am crezut că ar putea fi expusă într-o galerie, într-un context sau altul. Ultimul proiect mare la care au lucrat împreună a fost “What Work Is”, la a 60-a ediție a Bienalei de la Veneția. Savu ca artist, Mureşan - curator. “What Works Is” este și titlul unei poezii de Philip Levine, pe care am citit-o prima oară în atelierul lor, acum câțiva ani. Dacă nu mă înșeală memoria, era printată pe o foaie de hârtie prinsă lângă tuburile de vopsea ale lui Şerban, şi nişte borcane goale de iaurt. De atunci a rămas în topul poeziilor mele preferate, mai sus şi mai jos de cele scrise de Brautigan şi O’Hara. “We stand in the rain in a long line waiting at Ford Highland Park. For work. You know what work is—if you’re old enough to read this you know what work is, although you may not do it. Forget you. This is about waiting, shifting from one foot to another. Feeling the light rain falling like mist into your hair, blurring your vision until you think you see your own brother ahead of you, maybe ten places...”/ Philip Levine. Expoziția aceasta este o reprezentare simbolică a prieteniei lor. Fără cuvinte mari, gesturi mărețe, ori metafore greu de înțeles. Este despre doi artişti care împart un atelier. E despre muncă, desigur, şi despre inevitabila intimitate şi înțelegere care există între doi oameni care se cunosc bine de ani”. —Alina Andrei